Esențialismul

Reducerea la puținul semnificativ....

Pe parcursul vieții am observat că am avut succes și am fost fericit cu preponderență în momentele în care m-am concentrat asupra esențialului. A fi prins în lucruri neesențiale e o sursă de eșec și nefericire.

”Înțelepciunea vieții constă în eliminarea neesențialului.” ~Lin Yutan

De exemplu, dacă avem o idee de afacere sau orice alt proiect personal și încercăm să muncim la douăzeci de lucruri deodată pentru a avansa, vă pot garanta că majoritatea lor nu sunt esențiale succesului, iar faptul de a fi ocupați ne distrage atenția de la ce e într-adevăr important pentru succesul proiectului.

Dacă nu identificăm și nu ne concentrăm asupra ceea ce e important, vom pierde foarte mult timp cu lucruri irelevante succesului.

Acest principiu se aplică tuturor aspectelor vieții. Majoritatea oamenilor își petrec timpul cu lucruri care nu contribuie cu mare lucru la progresul proiectelor care le întreprind, oricare ar fi ele: țeluri personale, relații, afaceri, carieră, căsnicie și inclusiv fericirea personală.

Suntem tot timpul ocupați dar nu ajungem nicăieri și ne petrecem majoritatea timpului în zgomot fără a asculta muzica.

Bazat pe un raport din 2015 al Națiunilor Unite, durata de viață a unui un om este în medie 70.5 de ani aceasta reprezentând 846 de luni.

Acum, închipuiți-vă că aveți un bol ce conține cele 846 de pietre prețioase și în fiecare lună donăm definitiv câte o piatră în schimbul timpului petrecut, 12 pietre dispar pentru totdeauna în fie care an.

Această aluzie pune într-o perspectivă fundamentală importanța timpului ca o resursă personală limitată și valoarea cunoașterii de sine.

Un lucru e sigur, timpul nostru pe pământ e foarte limitat și doar contemplarea caracterului efemer a vieții ne poate îndrepta natural pe calea esențialismului.

De-a lungul carierei sale, Bronnie Ware, o infirmieră într-un institut de îngrijire paliativă a documentat cele mai comune regrete pe care pacienții ei eu le aveau la sfârșitul vieții și le-a publicat într-o carte numită "The Top Five Regrets of The Dying" sau "Topul celor cinci regrete ale celor pe cale de-a muri". Regretul numărul 1 în top este :

"Mi-aș fi dorit să fi avut curajul de a duce o viață pentru mine însumi, iar nu viața pe care ceilalți o așteptau de la mine"

Aceasta necesită eliminarea, strategică și deliberată a neesențialului. Înseamnă a face diferența între dorințe născute din presiune socială și valorile proprii de bază . Prin valori de bază înțeleg primele cinci din cele mai importante aspecte ale vieții și bineînțeles pot fi diferite de la persoană la persoană.

O bună cunoaștere de sine implică automat conștientă valorilor personale și a activităților care duc la împlinirea și menținerea lor.

Primul pas spre o viață împlinită, e să ne punem următoarea întrebare:

Este aceasta cea mai importantă sarcină a momentului, căreia să-i acord timpul sau resursele personale?

Dacă răspunsul nu e un da convingător, probabil că sunt alte activități care sunt mai valoroase scopului întreprins. Eliminarea neesențialului e un act de curaj care presupune a spune NU activităților ne-aliniate cu valorile proprii.

Am început să aplic acest principiu acum câțiva ani în viața de zi cu zi, inclusiv la muncă și rezultatul a fost surprinzător.

În loc să fiu tot timpul foarte ocupat dar să nu obțin rezultatele scontate am început să spun NU activităților care nu au valoare adăugată scopului, deasemenea principiilor și valorilor stabilite prin reflecție personală.

Prin concentrarea efortului asupra activităților importante mi-am cumpărat spațiu iar în acel spațiu am găsit libertatea creativă. Spre surprinderea mea rezultatul acestui experiment nu a avut efecte negative asupra valorii mele percepute de cei din jur, ci deopotrivă a fost o apreciere a valorii personale în ciuda efortului redus.

O altă definiție a esențialismului care rezumă în esența lui acest principiu în doar trei cuvine, a dat-o faimosul designer german, Dieter Ram :

”Weniger, aber besser. /Mai puțin, dar mai bine.” ~Dieter Rams

Doar când ne permitem să nu mai spunem DA la tot, să nu le mai spunem tuturor DA, putem să contribuim la maxim lucrurilor care într-adevăr contează.

Calea esențialismului presupune preocuparea continuă de a face mai puțin dar mai bine. Asta nu e o altă rezoluție de anul nou, ori de a învăța noi strategii de administrare a timpului, este defapt întrebarea continuă:

Mă investesc în activități semnificative?

Esențialismul nu înseamnă a face cât mai puține lucruri doar pentru a face cât mai puține, sau de a avea cât mai puțin doar de dragul de a avea puțin, este de fapt principiul a ne investi timpul și energia într-un mod cât mai înțelept cu scopul de a obține o contribuție maximă pentru un efort dat, totodată respectând valorile proprii de bază..

În cele mai multe situații 80% din rezultate provin din doar 20% de cauze. ~Vilfredo Pareto

În societatea de azi suntem bombardați peste tot de informații, de ce ar trebui sa deținem pentru a fi fericiți, la televizor, la radio pe străzi ni se arată că s-a mai inventat un obiect care dacă îl vom obține ne va face viața mai ușoară și totodată ne va face mai fericiți într-un fel sau altul. A fi esențialist înseamnă deasemenea capacitatea de a discerne din tot zgomotul de informație, ceea ce e absolut esențial scopului întreprins.

Odată ce esențialismul este parte integrantă din viața noastră, timpul devine bogăție iar dorințele opționale.