Băile de pădure (Shinrin-yoku)

Originile în Japonia

Shinrin-yoku, care înseamnă „baie de pădure” în japoneză, a fost introdus în 1982 de Ministerul Agriculturii, Silviculturii și Pescuitului din Japonia, ca parte a unei inițiative naționale de sănătate publică. Această practică, adânc înrădăcinată în respectul cultural japonez față de natură, încurajează oamenii să se cufunde în mediul natural forestier pentru a beneficia de efectele sale calmante și restorative.

Shinrin-yoku se aliniază valorilor tradiționale japoneze care subliniază armonia cu natura, inspirându-se din practici precum șintoismul și budismul Zen.

Creșterea urbanizării și legătura acesteia cu o incidență mai mare a bolilor asociate stresului în secolul XX au determinat guvernul japonez să combine respectul tradițional pentru natură cu știința modernă, formalizând practica Shinrin-yoku.

Scopul acestei inițiative era să promoveze pădurile ca spații pentru sănătatea preventivă, încurajând totodată aprecierea patrimoniului natural al țării.

Shinrin-yoku a apărut ca un răspuns cultural și de sănătate publică la factorii de stres moderni, îmbinând respectul tradițional pentru natură cu știința modernă. Cercetările timpurii din Japonia au pus bazele recunoașterii globale a acestei practici, demonstrând efectele sale semnificative asupra reducerii stresului, sănătății cardiovasculare și funcției imunitare.

Lumea modernă este marcată de agitație, stress, suntem tot timpul conectati și debordează de responsabilități de fel de fel.

Studiile științifice demonstrează că timpul petrecut în natură poate:

• Reduce stresul: Scade nivelul de cortizol. Studiul lui Dr. Yoshifumi Miyazaki a arătat o scădere de 12% a cortizolului după 20 de minute în pădure.

• Stimulează sistemul imunitar: Îmbunătățește funcția imunitară prin expunerea la fitoncide (uleiurile esențiale din lemn). Dr. Qing Li a demonstrat creșterea activității celulelor NK, efecte persistente până la 30 de zile

• Îmbunătățește starea de spirit: Reduce anxietatea și depresia.

• Îmbunătățește funcțiile cognitive: Ameliorează concentrarea, memoria și creativitatea.

• Scade tensiunea arterială: Reduce tensiunea arterială și ritmului cardiac, activând sistemul nervos parasimpatic.

Cum să practici băile de pădure

Băile de pădure nu implică neapărat drumeții sau exerciții fizice intense. În schimb, se concentrează pe o imersiune lentă și conștientă în mediul forestier.

Asistentul profesor Namyun Kil, Ph.D., de la Universitatea Wisconsin-La Crosse, un ghid certificat de terapie prin pădure, explică faptul că băile de pădure implică activități lente de conștientizarea senzorială.

In general, studiile recomandă între 20 de minute și două ore de imersare pentru ca aceasta activitate să ofere beneficiile maxime, combinată cu 2-3 km de mers pe jos pentru un total de cel puțin 120 de minute pe săptămână.

Aceasta imersare nu trebuie să fie limitată doar la păduri. Un parc, o grădină botanică sau altă zonă naturală funcționează de asemenea.

Profesorul Kil oferă câteva sfaturi pentru a începe:

1. Alege locul potrivit: Alege un spațiu natural, ideal linistit.

2. Oprește-ți dispozitivele: Deconectează-te de tehnologie (telefon mobil, muzica etc.) pentru a te conecta pe deplin cu natura.

3. Încetinește: Mergi încet și conștient, acordând atenție simțurilor tale.

4. Imersează-te senzorial: Asimilează priveliștile, sunetele, mirosurile și texturile pădurii fără să emiți păreri .

5. Respiră adânc: Inspiră aerul proaspăt al pădurii, permițându-i să-ți umple plămânii.

6. Practică prezența: Concentrează-te pe momentul prezent, iar când te pierzi in gânduri, întoarce atenția la natură și la senzații fără să te judeci.

Concluzie

Băile de pădure reprezintă o modalitate simplă și eficientă de a reduce stresul, de a îmbunătăți sănătatea mintală și fizică și de a ne conecta cu natura.

Ca specie am evoluat in natură si e normal ca creierul nostru să se simtă "acasă" și să activeze răspunsuri de relaxare și de vindecare în aceste medii.

Recunoscând beneficiile băilor de pădure, țări precum Canada și Japonia încurajează medicii să prescrie timp petrecut în natură pentru pacienții cu diverse afecțiuni, în special mentale. În Canada, din 2020, medicii pot prescrie plimbări în pădure prin programul "Prescripție medicală pentru parcuri", oferind acces gratuit în parcurile naționale. Programul a început în Columbia Britanică și s-a extins în Ontario, Manitoba și Quebec.

Bibliografie:

• Ye Wen, Qi Yan, Yangliu Pan, Xinren Gu, Yuanqiu Liu, (2019) Medical empirical research on forest bathing (Shinrin-yoku): a systematic review, Environmental Health and Preventive Medicine 2019 Dec 1;24:70. doi: 10.1186/s12199-019-0822-8

• Kim, J. G., & Shin, W. S. (2021). Forest Therapy Alone or with a Guide: Is There a Difference between Self-Guided Forest Therapy and Guided Forest Therapy Programs? International journal of environmental research and public health, 18(13), 6957. https://doi.org/10.3390/ijerph18136957

• Akers, A., Barton, J., Cossey, R., Gainsford, P., Griffin, M., Mikleright, D. (2012). Visual Color Perception in Green Exercise: Positive Effects on Mood and Perceived Exertion. Environmental Science and Technology. 46(16):8661-8666.

• Berman, MG, et al. Interacting with Nature Improves Cognition and Affect for Individuals with Depression. J Affect Disord. 2012 Nov; 140(3): 300–305.

• Barton, J., Pretty, J. (2010). What is the Best Dose of Nature and Green Exercise for Improving Mental Health? A Multi-Study Analysis. Environmental Science and Technology. 44: 3947-3955.

• Berman, M. G., Jonides, J., Kaplan, Stephen. (2008). The Cognitive Benefits of Interacting With Nature. Psychological Science. 19: 1207-1212.

• Donovan, G. Butry, D. Michael, Y., Prestemon, J., Liebhold,A., Gatziolis, D., Mao, M. (2013). The Relationship Between Trees and Human Health: Evidence from the Spread of the EAB. American Journal of Preventive Medicine. 44(2):139-45.

• Kuo, F. E., Taylor, A. F. (2004) A Potential Natural Treatment for Attention-Deficit /Hyperactivity Disorder: Evidence From a National Study. American Journal of Public Health. 94(9): 1580-1586.

• Lee, J., Park, B.-J., Tsunetsugu, Y., Ohra, T., Kagawa, T., Miyazaki, Y. (2011). Effect of Forest Bathing on Physiological and Psychological Responses in Young Japanese Male Subjects. Public Health. 125(2): 93-100.

• Li, Q. (2010). Effect of Forest Bathing Trips on Human Immune Function. Environmental Health and Preventative Medicine. 15(1): 9-17.

• Li Q, Kobayashi M, Wakayama Y,Inagaki H, Katsumata M, Hirata Y, Hirata K, Shimizu T, Kawada T, Park BJ, Ohira T, Kagawa T, Miyazaki Y. (2009).Effect of Phytoncide from Trees on Human Natural Killer Cell Function. International Journal of Immunopathology and Pharmacology. 22(4):951-959.

• Li, Q., Morimoto, K., Nakadai, A., Inagaki, H., Katsumata, M., Shimizu, T., Hirata, Y., Hirata, K., Suzuki, H., Miyazaki, Y., Kagawa, T., Koyama, Y., Ohira, T., Takayama, N., Krensky, A.M., Kawada, T., (2007). Forest Bathing Enhances Human Natural Killer Activity and Expression of Anti-Cancer Proteins. International Journal of Immunopathology and Pharmacology. 20(2 Suppl 2):3-8.

• Li, Q., Nakadai, A., Matsushima, H., Miyazaki, Y., Krensky, A., Kawada, T., Morimoto, K. (2006) Phytoncides (Wood Essential Oils) Induce Human Natural Killer Cell Activity. Immunopharmacology and Immunotoxicology, 28:319-333.

• Maller, C., Henderson-Wilson, C., Pryor, A., Prosser, L., Moore, M. (2008) Healthy Parks, Healthy People: The Health Benefits of Contact with Nature in a Park Context. A review of relevant literature. 2nd edition. Parks Victoria.

• Ohtsuka, Y., Yabunaka, N., Takayama, S. (1998). Shinrin-Yoku (Forest-Air Bathing and Walking) Effectively Decreases Blood Glucose Levels in Diabetic Patients. International Journal of Biometeorology. 41(3):125-7.

• Park, B.-J., Furuya, K., Kasetani, T., Takayama, N., Kagawa, T., Miyazaki, Y. (2011). Relationship Between Psychological Responses and Physical Environments in Forest Settings. Landscape and Urban Planning. 102(1): 24-32.

• Park, B.-J., Tsunetsugu, Y., Kasetani, T., Kagawa, T., Miyazaki, Y. (2010). The Physiological Effects of Shinrin-Yoku (Taking in the Forest Atmosphere or Forest Bathing): Evidence from Field Experiments in 24 Forests Across Japan. Environmental Health and Preventative Medicine. 15(1):18-26.

• Tsunetsugu, Y., Park, B., Miyazaki, Y. (2010). Trends in Research Related to "Shinrin-Yoku" (Taking in the Forest Atmosphere or Forest Bathing) in Japan. Environmental Health and Preventative Medicine. 15(1): 27-37.