Gândul Săptămânii - Competiție sau cooperare

Am fost crescuți și trăim într-o societate bazată pe competiție și concurență. Aceasta e rezultatul evoluției noastre ca specie. Am evoluat să concurăm între noi și cu alte specii în scopul de a ne asigura perenitatea. Ca o regulă generală a evoluției, indivizii care dețin anumite trăsături pertinente mediului în care trăiesc au șanse mai mari să supraviețuiască și în același timp să transmită mai departe aceste trăsături, asigurând perpetuarea speciei.

Problema societății moderne e că am transformat această competiție biologică într-o competiție culturală, care nu are nici o legătura cu scopul inițial de a asigura perenitatea speciei, respectiv a umanității. Regăsim acest fapt peste tot în societatea moderna: sunt mai bun decât tine, religia mea e mai bună decât religia ta, copilul meu e mai deștept decât al tău, trebuie sa fiu mai bun, mai deștept, mai bogat, etc.

Vedem acest aspect începând de la educația care o dăm copiilor noștri, îi împingem să învețe cât mai mult cu speranța de a continua într-o scoală cu renume astfel având șanse mai mari să ajungă cât mai sus pe scara ierarhică a societății fără sa considere alte aspecte ale vieții, cum ar fi grija față de sine și de ceilalți, grija față de mediul înconjurător.

Implicațiile acestui mod de gândire nevrotic sunt profunde și sunt chiar contrar scopului inițial al evoluției. Această cale nu e una durabilă și rezultatul ei va fi chiar extincția noastră ca specie.

De aceea singurul mod în care umanitatea poate supraviețui, e prin deșteptarea colectivă din aceasta nevroză și în loc de modul competitiv în care evoluăm și distrugem tot în jurul nostru, să abordăm o metodă de cooperare presărată cu compasiune față de noi și tot ce ne înconjoară.

Această trezire e de fapt realizarea că noi suntem în tot: în copacul care-l tăiem, în mediul care-l poluăm, în toate vietățile lumii, în tot ce cotropim și că supraviețuirea noastră depinde mai mult de ele decât de poziția pe o scara artificială.